Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului:
- Practic, degeaba ai o strategie și o lege a hidrogenului, dacă nu le și implementezi
- România trebuie să adopte rapid normele de aplicare pentru Legea 237/2023 şi să lanseze scheme de sprijin pentru producătorii de hidrogen verde. În paralel, este nevoie de formarea unei noi generații de specialiști – ingineri, tehnicieni și funcționari familiarizați cu specificul hidrogenului, pentru ca legislația să nu rămână doar pe hârtie
Un material realizat de Asociația Energia Inteligentă
România riscă sancțiuni și pierderea fondurilor destinate tranziției energetice dacă nu implementează rapid prevederile Directivei RED III, care impune ținte clare pentru producția și utilizarea hidrogenului verde. Asociația Energia Inteligentă avertizează că întârzierea transpunerii acestei directive pune sub semnul întrebării angajamentele țării privind decarbonizarea și securitatea energetică.
Ce este RED III și de ce contează
RED III (Renewable Energy Directive III), adoptată în 2023 ca parte din pachetul „Fit for 55”, este noul cadru european care stabilește obiective obligatorii pentru energia regenerabilă. Directiva înlocuiește RED II (2018) și impune ca, până în 2030, cel puțin 42,5% din consumul total de energie al Uniunii să provină din surse regenerabile, cu o țintă voluntară de 45%.
Pe lângă strategia generală pentru energie, există și un cadru special pentru hidrogen. 42% din hidrogenul folosit în industrie trebuie să fie regenerabil până în 2030, iar 60 % – până în 2035. 5,5% din energia consumată în transporturi trebuie să provină din hidrogen verde sau combustibili sintetici.
În plus, va fi obligatorie certificarea digitală a fiecărui kilogram de hidrogen pentru a demonstra originea sa regenerabilă. De asemenea, directiva limitează biocombustibilii tradiționali și încurajează hidrogenul verde, iar țările trebuie să raporteze progresul Comisiei Europene.
România: strategie adoptată, dar implementare întârziată
România are adoptate Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030 și Legea 237/2023, care stabilesc obiective clare pentru dezvoltarea hidrogenului verde. Planurile prevăd producerea a 153.000 de tone anual până în 2030 și punerea în funcțiune a 2.130 MW de capacitate de electrolizoare. Un element central este şi crearea a cinci „văi ale hidrogenului”, adică zone regionale în care producția, transportul și consumul ar fi interconectate, pentru a asigura o infrastructură coerentă și eficientă.
Problema este că legea nu are încă normele de aplicare și schemele de finanțare (granturi, subvenții, contracte pentru diferență) nu funcționează. Proiectele de la Cluj, Petrobrazi sau Râmnicu Vâlcea merg mai departe, dar sunt izolate, fără o rețea națională care să le lege între ele.
“Practic, degeaba ai o strategie și o lege a hidrogenului, dacă nu le și implementezi. Aici, din păcate, se apelează la companii de consultanță străine, plătite cu bani mulți, iar specialiștii naționali sunt invitați la discuții să muncească pe o cafea”, spune Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului și Membru al Asociației Energia Inteligentă
Între intenții și infringement
Termenul-limită pentru aplicarea completă a RED III a fost 21 mai 2025. În iulie 2025, Comisia Europeană a confirmat că 26 din 27 de state membre, inclusiv România, riscă sancțiuni pentru că nu au transpus complet directiva. Singura țară la zi este Danemarca.
România, alături de Bulgaria și Slovacia, rămâne printre statele cu transpunere parțială și progres limitat în implementare. Dacă nu acționăm rapid, Comisia poate emite opinii motivate și chiar să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce poate atrage sancțiuni financiare pentru statul român.
Pentru a evita penalitățile și a atrage investițiile europene, România trebuie să adopte rapid normele de aplicare pentru Legea 237/2023 şi să lanseze scheme de sprijin pentru producătorii de hidrogen verde. În paralel, este nevoie de formarea unei noi generații de specialiști – ingineri, tehnicieni și funcționari familiarizați cu specificul hidrogenului, pentru ca legislația să nu rămână doar pe hârtie.
Asociația Energia Inteligentă derulează încă din anul 2018 proiectul „Hidrogenul, Vector al Energiei Viitorului prin care a promovat activ hidrogenul ca vector al energiei atât în rândul autorităților, cât și al publicului larg. În același timp și-a adus contribuția în realizarea unor poligoane experimentale de testare a hidrogenului și se implică în dezvoltarea cunoștințelor în domeniu prin cursuri de specialitate.
Sursa: https://www.investenergy.ro/avertisment-al-asociatiei-energia-inteligenta-romania-in-intarziere-cu-transpunerea-red-iii-risc-de-infringement-si-pierderea-finantarilor-europene-pentru-proiectele-de-hidrogen/
Autor:
