“Securitatea energetică, securitate cibernetică, cele două concepte nu mai pot fi privite separat, pentru că trăim într-o epocă în care sistemele informatice controlează fluxurile de energie, iar protejarea lor devine o condiţie esenţială pentru siguranţa naţională. Securitate energetică, securitate cibernetică, egal securitate naţională, fără doar şi poate, din toate punctele de vedere. Tehnic o vă pot explica alţii mult mai bine decât mine, cu siguranţă, dar din perspectiva legislativului, din perspectiva cuiva care vede lucrurile în ansamblu şi care are acces la nişte informaţii privilegiate, să-i spunem, cu siguranţă vă pot spune că tot ceea ce discutăm în această perioadă este legat de Securitatea Naţională”, a spus Abrudean, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, potrivit Agerpres.
Acesta a subliniat că la Transelectrica este în derulare o investiţie foarte mare, care se referă la retehnologizarea, modernizarea, digitalizarea Sistemului Naţional de Transport al Energiei Electrice, care are legătură şi cu securitatea cibernetică – o investiţie de 56 de milioane de euro, finanţată din RePowerEU şi care se află în curs de finalizare.
De asemenea, preşedintele Senatului a amintit că a efectuat, recent, o vizită în Azerbaidjan, unde a avut o întâlnire, inclusiv cu preşedintele Ilham Aliyev, în contextul în care România are proiecte foarte mari cu această ţară, cel mai important dintre acestea fiind cablul submarin de energie Azerbaidjan – Georgia – România – Ungaria, cu o lungime de 1.200 de kilometri.
Pe de altă parte, Abrudean a semnalat că există o serie de statistici, “care ar trebui să ne îngrijoreze foarte tare”, precum cele conform cărora România este a şasea ţară din lume din perspectiva ameninţărilor de securitate cibernetică, în timp ce un raport Orange, pentru anul 2025, arată că Bucureştiul a fost ţinta a peste un milion de ameninţări la adresa securităţii energetice, în fiecare lună.
“Sunt nişte cifre care ne cam înspăimântă, pentru că ceea ce se întâmplă în această perioadă, nu doar în România, ci peste tot în lume, cred că trebuie să ne dea foarte mult de gândit. Vorbim de securitate cibernetică, nu doar de securitate energetică, şi nu putem să nu legăm toate aceste lucruri de dezinformare, de război hibrid, de fake news. În fiecare zi vedem tot felul de ştiri care circulă şi care nu ne fac bine. Că s-a golit barajul Vidraru şi au venit nu ştiu care să extragă minereurile de aur de sub baraj. Că vine războiul. În fiecare zi răspund multor prieteni care mă întreabă când intră România în război.(…) Este foarte complicat de gestionat toată această perioadă şi de aceea cred că e foarte important să comunicăm cât mai direct, cât mai transparent, şi să vorbim, cei care suntem în nişte poziţii de răspundere, mai mult”, a mai afirmat parlamentarul.
Oficialul a transmis că, în calitate de preşedinte al Senatului, ştie şi crede cu adevărat că România poate să facă faţă provocărilor globale, pentru că este bine pregătită şi la nivel legislativ.
“România are un cadru legal destul de bine consolidat în ceea ce priveşte domeniul despre care discutăm. Avem legea privind energia eoliană offshore, pe care o cunoaşteţi foarte bine. Exploatarea resurselor nu este doar o opţiune tehnologică în acest caz, ci e o decizie strategică pentru independenţă şi rezilienţă energetică. Avem şi legea privind securitatea şi apărarea cibernetică,una dintre cele mai moderne legi din UE şi ne oferă instrumentele necesare pentru a proteja infrastructurile critice şi pentru a asigura un spaţiu digital sigur pe întreg teritoriu naţional”, a explicat Abrudean.
În opinia sa, o concluzie a discuţiilor din cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie ar fi aceea că energia viitorului nu poate fi separată de tehnologie şi de digitalizare, iar în acest context securitatea cibernetică devine o condiţie fundamentală pentru funcţionarea sigură a sistemelor energetice.
“Nivelul de ameninţare cibernetică în domeniul energiei a crescut exponenţial în ultimii ani (…) Atacurile devin tot mai sofisticate şi impactul lor poate afecta milioane de oameni. (…) Aici iarăşi intervine o dezbatere care a avut loc nu demult în spaţiul public între doi decidenţi, ministrul Energiei şi preşedintele ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r), amândoi sunt cumva sub Parlament (…) în care discutam despre blackout. Poate exista, nu poate exista. Unul zice că da, altul zice că nu. Nu mai înţelege nimeni nimic. De aceea ajungem la lipsa de credibilitate a oamenilor. Pentru că, dacă vezi mai mulţi oameni care, teoretic, ar trebui să fie şi sunt decidenţi în ţara asta că se contrazic, e clar că omul de rând nu mai ştie ce să creadă. E un subiect despre care eu nu vreau să-mi dau cu părerea, pentru că nu e treaba mea. Cei şi doi, sigur că pot să-şi dea cu părerea, că e treaba lor, dar ar fi bine să nu o facă în spaţiul public, din punctul meu de vedere. Este un lucru pe care l-am transmis şi l-am discutat şi cu ei, pentru că generează iarăşi panică”, a punctat preşedintele Senatului României.
Abrudean a adăugat că se discută despre viitorul energiei, despre cum se poate construi o reţea naţională sigură, inteligentă şi rezilientă, despre cum trebuie folosită tehnologia pentru a proteja şi a optimiza resursele, despre cum poate fi transformată România într-un model de securitate energetică şi digitală în Europa şi a subliniat că avem resurse, expertiză şi voinţă, dar ce trebuie consolidat este cooperarea între instituţii, între companii şi între oameni.
“Cred că aceasta este cheia pentru a menţine România pe drumul stabilităţii, al siguranţei şi al progresului, pe care ni-l dorim cu toţii atât de mult”, a precizat şeful Senatului.
Mircea Abrudean a participat la cea de-a treia ediţie a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, eveniment organizat la Cluj-Napoca de Distribuţie Energie Electrică România (DEER), ce reuneşte actori importanţi din sectorul energetic şi tehnologia informaţiei.
